| Chico & The Gypsies |
|
|
|
|
Biografie
Chico & The Gypsies Chico Bouchiki, alias CHICO, a înfiinţat formaţia de mare succes GYPSY KINGS, apoi CHICO & THE GYPSIES. Povestea lui Chico este remarcabilă, uneori triumfătoare, alteori tragică. O poveste despre ce înseamnă să fii undeva într-un anumit moment. De la un Gypsy la un Delegat Special Pentru Pace al UNESCO. Prin intermediul familiei sale, Bouchiki, a intrat în contact cu copiii celor mai multe familii faimoase de ţigani din Arles, Franţa, în special cu Jose Reyes. Ca toţi ţiganii nomazi, Jose Reyes locuia într-o caravană, fiind campat în cartierul familiei Bouchiki. Vocea lui excepţională l-a transformat într-unul dintre cei mai faimoşi ţigani din Franţa şi din lume. Singurul său rival în talent şi renume era nimeni altul decât vărul lui, faimosul chitarist Manitas De Plata. Jose şi Manitas cântau deja împreună în unele dintre cele mai cunoscute localuri din lume când a apărut Chico în vieţile lor. „Doar pentru că eram alături de ei, când aveam 17 ani, am luat o chitară şi am început să cânt. Era un dar divin. Am descoperit că aveam ritm şi am început să cânt alături de ceilalţi copii care ştiau să cânte la chitară. La început, nu mă gândeam să-mi fac o carieră din muzică. Doar ne distram." A fost înfiinţat „Los Reyes", devenind formaţia favorită a multor staruri, printre care şi Brigitte Bardot. Cea mai importantă întâlnire a lui Chico a fost cea cu Charlie Chaplin … l-a ajutat să meargă mai departe cu visul lui… Alături de „Los Reyes", şi-a descoperit vocaţia de muzician şi compozitor. Va deveni de asemenea şi managerul lor, purtătorul lor de cuvânt şi persoana ce se ocupa de fiecare detaliu al vieţii lor cotidiene. În 1983, încrezător în succesul grupului, Chico l-a redenumit, „LOS REYES" devenind „THE GYPSY KINGS". „Eram convins de faptul că muzica noastră va prinde la toată lumea şi aveam nevoie de un paşaport către succes, de unde şi noul nume”. Din păcate, unii producători de înregistrări nu au fost de acord, ameninţând existenţa trupei, dar Chico era sigur că formaţia va fi un succes şi s-a străduit chiar şi mai mult. Până la urmă, Gypsy Kings au semnat cu o companie de înregistrări şi, în 1989, au vândut 3 milioane de albume, fiind predestinaţi să primească 15 Discuri de Aur. Au dăruit primul lor Disc de Aur lui Jeanne Calmant, una dintre cele mai în vârstă persoane de pe planetă, ce a murit anul trecut la 122 de ani. După un timp, Chico a început să aibă probleme. Formaţia a fost condusă din 1986 de Claude Matinez, dar Chico şi Claude s-au certat în 1991, iar Chico s-a decis să părăsească grupul. Chico este un optimist şi viaţa a fost bună cu el. A avut parte de vremuri grele, iar anul 1991 a fost unul foarte prost pentru el. Şi-a pierdut copilul, tatăl şi formaţia The Gypsy Kings. A supravieţuit acestor lovituri ale sorţii şi a luat-o de la capăt cu forţe noi … un nou început… a înfiinţat CHICO & THE GYPSIES alături de muzicieni mai tineri din Arles şi Montpelier. Ca Producător şi Director Artistic, el recreează muzica hit-urilor din trecut şi scrie noi cântece, tot cu aromă Gypsy, dar influenţate de o varietate mult mai mare de muzică romani decât înainte. Cu toate că el a iniţiat sound-ul Orientului Mijlociu în hit-urile Gypsy Kings, acum îşi explorează latura sa orientală. Primul album al formaţiei Chico & The Gypsies, „Vagabundo", s-a vândut în mai bine de 200.000 de exemplare, aflându-se în topul vânzărilor de single-uri. Al doilea album, „Nomade", era marcat de interpretarea lui Chico a unor hit-uri vechi Gypsy Kings, pe lângă un nou material excelent, ce încă se vinde bine. Al treilea album, „Freedom", este lansat acum în toată lumea şi se preconizează că va aduce formaţiei succesul internaţional pe care îl merită. Ca protector al culturii romani, Chico a înfiinţat Centrul „El Patio", unde se pot întâlni toţi ţiganii nomazi. Este un loc de festival ce include o bodegă, o fermă, săli de spectacol, rulote şi o panoramă spectaculoasă asupra râului Rin. Printre ţigani, muzica este moştenită din tată în fiu. Este singura moştenire pe care părinţii o pot lăsa şi singurul omagiu pe care copiii îl pot aduce culturii lor romani şi familiilor lor. „Jose mi-a dăruit flacăra, se poate spune că l-a văzut în mine pe urmaşul său de drept.” |





